Posted on: noiembrie 24, 2021 Posted by: florinolteanu Comments: 0

În 1718, la Timișoara (Cartierul Fabric) se deschide o fabrică de bere, una din primele fabrici de profil din țară, care are o tradiție de 300 de ani. Fabrica asigura necesarul garnizoanei. Turcii neglijaseră alimentarea cu apă, aceasta făcându-se din Bega, râu în care erau aruncate și reziduurile. În 1745 era dat în folosință primul spital orășenesc, după ce în 1737 apăruse primul spital-carantină. Orașele imperiale etalon Viena și Buda au făcut același lucru în 1769, respectiv 1779, însă numărul mare de medici și de cunoscători ai ocrotirii sănătății în acele orașe determina o rată superioară a calității vieții și fără existența spitatelor. Timișoara a avut primul oraș iluminat cu lămpi din  Imperiul Habsburgic, iar din 1771 a apărut ”Temeswarer Nachrichten”, primul ziar tipărit  din Sud-Estul Europei,

În 1815 Josef Klapka deschide prima bibliotecă din Imperiul Habsburgic menită să împrumute cărți la domiciliu.

În secolul al XIX-lea, premierele au continuat: serviciu telegrafic, iluminat public cu gaz (1855), nod de cale ferată (primul din actualul teritoriu al României, 1857), tramvai tras de cai (tot raportat la România de azi), trafic urban de persoane și mărfuri pe apă (premieră raportată la România de azi, 1869), primul oraș din Europa continentală care a avut iluminat electric stradal (1884), primul oraș din România (Ungaria la acea dată, 1886) care a avut stație de ambulanță, primele proiecții cinematografice (1897, raportat la România de azi), prima hidrocentrală urbană, în 1910 (raportat la România). În 1910, Timișoara avea 74 003 locuitori.

În 1969, la Timișoara a fost produs primul computer alfanumeric din România. În 1995, s-a realizat, în premieră românească fertilizarea in vitro și embriotransferul uman.  

Timișoara a avut o tradiție industrială cu mult înaintea altor orașe din România. Desigur că schimbarea politico-militară începută la 23 august 1944 a deschis o perioadă în care accentul a căzut pe dezvoltarea industrială, agricolă, extensivă (uneori lipsită de o bază solidă), pe răsturnarea unui set de valori, schimbarea regimului proprietății, ca urmare a instituirii a ceea ce s-a numit ”lupta de clasă”.

Fabricile interbelice, unele cu tradiție, precum ”Guban” , ”Fabrica de Seifuri” au fost naționalizate, mulți dintre proprietari au fost închiși. Au fost naționalizate imobile, altele au fost demolate pentru a face loc construcțiilor de tip bloc, străzilor, bulevardelor care să lege Timișoara de marile platforme industriale.

Cândva Timișoara era printre primele centre care livrau în România, dar și la export produse chimice, carne, produse din carne, textile, pielărie, ciocolată, zahăr. Exista industrie constructoare de mașini (Uzinele Mecanice Timișoara), Calea Circuvalațiunii fiind străjuită de mari hale de producție, ale Întreprinderii de Reparații Auto, Timișoara, unde se reparau utilaje de toate mărimile și dimensiunile aduse din toată România. Începuse, la o altă fabrică,  în 1989,  chiar și fabricarea modelului Dacia 500-Lăstun. Alte fabrici timișorene au fost Întreprinderea Poligrafică Banat, Întreprinderea ”Solventul”.

Timișoara este un oraș martir, care a dat tonul luptei contra dictaturii totalitare, impuse de regimul Ceaușescu. Totuși, tranziția lungă, până la integrarea europeană și euroatlantică s-a făcut cu mari sacrificii. Marile combinate și fabrici ca ”Fructus”, ”Comtim”, ”Guban” ”Paltim” au dispărut sau și-au redus activitatea, fiind privatizate. După 1989, s-a trecut la procesul de retrocedare a vechilor proprietăți imobile, inclusiv a caselor naționalizate, existând însă, până azi procese pe rolul instanțelor și chiar suspiciuni de corupție.

Totuși, Timișoara a revenit în circuitul european în care se găsea acum aproape un secol, la Marea Unire din 1 Deecembrie 1918. În zona marilor platforme industriale s-a încercat ridicarea unor mall-uri, hypermarket-uri și a unor cartiere rezidențiale. În Cartierul Calea Șagului,  există hale de producție, iar zona este preferată de către reprezentanțele fabricilor de automobile. Investitorii au început să vină la Timișoara, atât în oraș, cât și în vecinătatea acestuia, atrași de forța de muncă bine calificată, dar ieftină, de prețurile mici ale chiriilor, imobilelor în raport cu piața central și vest-europeană, de promisiunile administrației locale și județene.

În afară de Mureș, pe anumite porțiuni, Bega și Dunărea  sunt singurele cursuri interne  de apă din România navigabile.  În 1732, s-au încheiat lucrările de regularizare a Canalului Bega, începute în 1728. Canalul ajungea până în actualul teritoiu al Serbiei, în localitatea Titel.  Canalul a fost refăcut de mai mute ori, chiar s-a schimbat cursul acestuia pentru a se evita colmatarea și secarea pe timpul verii. Timișoara este primul oraș din România de azi care asigura traficul de pasageri și mărfuri pe apă. În secolele XIX și XX au fost înregistrate premiere privind cantitatea uriașă de mărfuri și numărul mare de persoane transportate: 250 000 tone mărfuri pe an în 1938 și 500 000 pasageri în anul 1944. Chiar și în 1986, mai existau 20 de ambarcațiuni înregistrate oficial, deși oficial transportul de mărfuri s-a închis în 1958, urmat de transportul pasagerilor închis în 1967.

În 2008, au început lucrările de regularizare a Canalului Bega. În contextul în care Serbia ar putea fi membră a Uniunii Europene, cele două state ar putea fi conectate pe calea apei. Deocamdată, în ultimii ani s-a încercat reintroducerea transportului de persoane pe Bega.

Reintroducerea navigației comerciale și de persoane pe Canalul Bega ar putea completa celălalt atuu al Timișoarei, Aeroportul Internațional Timișoara, care asigură legătura cu marile orașe ale României, dar și din Europa, Orientul Apropiat, Asia (atât direct în Europa, dar și prin legături, în cazul Orientului Apropiat și  Asiei). În primele șase luni ale anului 2017, de pe acest aeroport au zburat peste 750 000 pasageri, adică dublul populației propriu-zise a orașului, cu 67% mai mult decât în aceeași perioadă a  anului 2016. Timișoara are și o bogată tradiție feroviară.

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.