Posted on: septembrie 13, 2021 Posted by: florinolteanu Comments: 0

Banatul este o regiune românească aparte. Istoria a făcut ca aici să conviețuiască mai multe etnii. Alături de români, au trăit turci, sârbi, maghiari, germani, slovaci, rromi etc.

Banatul, guvernat inițial de principi români a ajuns în Evul Mediu, sun stăpânire maghiară. Otomanii au cucerit Banatul în 1526, iar în 1541, au întemeiat Vilayetul de la Buda. În Banat, s-a întemeiat Vilayetul Timișoarei. În 1718, Banatul a fost cucerit de habsburgi devenind provincie a Imperiului Austriac.

Banatul a cunoscut o puternică activitate de colonizare cu etnici germani. Curtea de la Viena dorea ca Banatul să ofere Imperiului securitate la frontieră dar și resurse agricole și minerale.

Banatul în cadrul Imperiului Habsburgic

Banatul a fost împărțit în două zone. Cel de Sud, a fost district militar iar cel Montan a fost pus sub guvernământ civil.

Timișoara a ajuns ușor să fie numită Mica Vienă. Totuși, cei care au schimbat fața Banatului, au fost șvabii. Este vorba de germani originari din sudul Germaniei, deosebiți de șasii și teutonii care veniseră în Transilvania cu secole mai devreme.

Numele generic de șvabi nu vine numai de la Suabia ci și de la faptul că autoritățile habsburgice au desemnat orașul Ulm, port la Dunăre, drept centru de îmbarcare. Așadar, șvabii au plecat pe calea apei prin Viena, spre Belgrad și Baziaș, de unde au fost direcționați spre localități de unde românii au fost mutați.

În 1867, dualismul austro-ungar a afectat atât drepturile românilor, cât și ale șvabilor și altor naționalități. Limba maghiară a devenit până la 1918, singura limbă oficială.

În august 1919, România își instalează administrația românească în cea mai mare parte a Banatului. O parte, cea de sud a rămas la Serbia, iar o mică porțiune, la mică distanță de granița de la Beba Veche, a revenit Ungariei.

Anina, Jimbolia, Gărâna, Reșița au avut mult timp o populație majoritar șvabă și au purtat nume germane: Steierdorf, Hatzfeld, Wolfsberg, Reschitz.

Au mai fost și sate numite Charlotenburg (Șarlota), Lenauheim (Csatad), Lindenfeld etc.

După 1945, regimul comunist i-a acuzat pe sași și șvabi de simpatii naziste. Mulți șvabi au fost deportați în Banat, apoi, comuniștii au încheiat un acord cu RFG pein care etnicii germani plecau legal. Statul german plătea despăgubirile șvabilor bănățeni care aveau studii în România, după nivele fixate de statul român.

Chiar dacă nu mai este aceeași configurație etnică, iar românii din Oltenia dar și din alte zone au plecat în Banat, urnele conviețuirii rămân.

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.